A venit toamna ! Frunze ruginii, peste tot unde-ai privi ...

Monstrul din Loch Ness

Un mare mit al vremurilor noastre este legat de monstrul din Loch Ness. Poze, cercetări, păreri, rapoarte. Păreri avizate însă sunt puține și de cele mai multe ori desfiinteaza foarte repede această gogoașă mediatică. De ce ar inventa cineva așa ceva ? Nu stau acum să analizez potențialul turistic oferit de un plesiosaur într-o zonă altfel uitată de lume - comme on !

Eu sunt un curios din fire și ușor mă înflăcărez la auzul veștilor extraordinare, fantastice, supranaturale. Mitul Loch Ness mi-a fost spulberat însă foarte devreme de un cercetător serios care a spus așa: Nu se poate să existe un animal așa de mare în acest lac deoarece nu-l poate susține lanțul trofic ! - Asta numesc eu argument irefutabil ! Calcul matematic, cât e de mare, cât trebuie să mănânce, ce poate mânca, există sau nu mâncare, qed !

Există totuși prădători care în ciuda tuturor aparențelor supraviețuiesc și atunci când lanțul trofic pare mult prea firav să-i întrețină. Aici mă refer la corporații. Care este ’lantul trofic’ care poate susține o corporație cu 50.000 de angajați care oferă servicii și oferă salarii medii de 2,000 EURO la ora actuală și care evident nu produc nimic ?

Și totuși aceste corporații, în mare parte în aceeași situație de non producători, reușesc cumva să trăiască și chiar să și prospere.

Oare cum ? Cred că există un singur răspuns posibil: baza lanțului trofic reușește cumva să-și regenereze mult peste așteptări resursele iar acei oameni productivi în adevăratul sens al cuvântului reușesc cumva să facă ceva supraomenesc producând suficient încât să întrețină ‘animalul’ flămând de target.

Până la urmă poate există și Nessie :)

Coincidența

Coincidența este felul lui Dumnezeu de a rămâne anonim - se pare că ar fi spus Albert Einstein. Vorba asta mi-a plăcut foarte mult atunci când am dat peste ea, evident dintr-o cioncidență: Am ajuns pe site-ul care trebuie la momentul care trebuie.

Mă gândeam oare ce înseamnă exact o coincidență ? Căutând pe net (evident) am găsit mai multe sinonime sau definiții pentru această stare: potrivire, nimereală, concordanță, congruență. Etimologic probabil că e vorba de co + incidență. Ce e interesant însă e că incidență înseamnă și intersecție sau întretăiere. Incidens lat.  pentru ‘a cădea în’ sau ’pe o suprafata’.

Bun, gata cu lingvistica că habar n-am de domeniul ăsta și oricum ideea era alta.

Oamenii trăiesc coincidențe. Nu animalele, nu pietrele, nu Pământul. Uneori noi oamenii simțim că ceea ce ne-am dorit să se întâmple, ceea ce ne așteptam să se întâmple, s-a întâmplat. Uneori ne gândim la cineva și apare din senin sau ne telefoneaza -  ce coincidență. Uneori ne dorim ceva și primim, uneori ne aflăm într-un loc în care se află și alte persoane cunoscute, din coincidență.

Totuși noi nu considerăm toate potrivirile ca fiind coincidențe. Nu numim coincidență faptul că ne căsătorim cu persoana pe care o iubim și mai mult - și ea ne iubește pe noi - cu toate că șansa era destul de mică nu ?

Poate coincidența este doar un moment în care noi oamenii, fiecare în parte, rezonăm cu planul lui Dumnezeu. Poate coincidența este doar un punct de tangentă între drumul pe care credem noi că mergem la un moment dat în viață și drumul pe care mergem în realitate pentru a ne mântui sufletele.  Știu că sună puțin ciudat, chiar mie îmi sună prea simplu. Dar Dumnezeu este simplu.

Ne gândim la o persoană dragă și ea ne sună. E o coincidență sau doar noi ne-am gândit pentru scurt timp la ce trebuia ? Ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute și ne ajută - coincidență sau doar am făcut noi ce trebuie ? Vrem să ne schimbăm slujba și apare o oportunitate - coincidență sau doar am hotărât noi că e momentul să schimbăm slujbă atunci când chiar a fost momentul ?

Dacă acceptăm pentru o clipă că există un sens în lucruri, că totul este pentru a noastră mântuire a tuturor, împreună, și că în paralel noi în ignoranță, fiecare pentru el, trăim o viață a noastră, nu-i așa că orice potrivire dintre noi și lume ar părea o coincidență ?

Și oare dacă ne-am deschide către lume, am înțelege-o și am merge fiecare pe calea noastră întru mântuire, nu ne-ar părea toată viața o coincidență ?

Nu cumva coincidența este modul nostru egoist de a ignora prezența lui Dumnezeu în viața noastră.

Eu nu cred că Dumnezeu vrea să rămână anonim.